Multicopterul Strato, „meteodrona” lansată recent de compania elvețiană Meteomatics, a atins „remarcabila altitudine” de 10.438 de metri (34.245 ft)

Culegerea de informații din atmosfera de la mare altitudine stă la baza prognozelor meteorologice de foarte mult timp, ceea ce înseamnă aproape un secol. Și în prezent, dispozitivele folosite cel mai adesea la adunarea informațiilor despre ce se petrece aproape de stratosferă, adică la altitudini de 10.000 de metri, sunt bine-cunoscutele „baloane meteorologice”. Aceste „instrumente de valoare”, trimise deasupra norilor, la momente și din locații prestabilite, pentru măsurători atmosferice, au totuși anumite limitări recunoscute. De exemplu, după desprinderea de sol pot fi purtate de curenții de aer și este destul de dificil să se știe cu precizie locul unde ajung. Dacă o dronă aeriană (UAV, Unmanned Aerial Vehicle) s-ar ridica la altitudinea avioanelor de linie, ar transmite date și apoi ar coborî la sol în siguranță, impasul ar fi rezolvat. Este ideea care a dus la „Strato”, un multicopter proiectat și construit de compania Meteomatics, cu sediul în orașul St. Gallen, capitala cantonului elvețian cu același nume din nord-estul țării. „Strato a fost conceput pentru a completa observațiile prin colectarea de date atmosferice la cerere și în locații specifice” (dronewatch.eu). Tot în articolul publicat pe acest site mai scrie că, „Drona colectează date atât în timpul ascensiunii, cât și în timpul coborârii, iar la finalizarea misiunii, revine la punctul de lansare, ceea ce permite reutilizarea ei pentru zboruri ulterioare”. Drona Strato a fost prezentată de Meteomatics AG chiar în această lună (octombrie 2026) la Amsterdam. „Este prima dronă electrică de tip VTOL (Vertical Take-Off and Landing, cu decolare și aterizare pe verticală) capabilă să exploreze întreaga troposferă, indiferent de condițiile meteorologice”, după cum este prezentată pe site-ul companiei producătoare. „Pur și simplu incredibil, meteodrona atinge altitudini record de 10 km și chiar mai mult” (meteomatics.com). Ajungând la „o altitudine record” de 34.245 ft (10.438 de metri), conform datelor furnizate de compania de tehnologie meteorologică din St. Gallen, quadcopterul (dronă cu 4 motoare propulsoare sau cvadricopter) numit Strato „are menirea să se prezinte ca o alternativă reutilizabilă la baloanele meteorologice tradiționale” (dronewatch.eu). Altitudinea operațională nominală este „de până la 39.000 ft” (în metri, 11.887). Chiar dacă nu este un record, așa cum susține compania, altitudinea poate fi considerată remarcabilă. Dispozitivul (drona Strato) va colecta pe parcursul zborului date atmosferice esențiale, ca temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică și viteza vântului, ajutând meteorologii să înțeleagă mai în amănunt schimbările climatice. Este necesară o asemenea altitudine deoarece, după cum este cunoscut, prognozele meteo depind de calitatea observațiilor disponibile. Sateliții și stațiile terestre oferă o multitudine de date, însă unele zone ale atmosferei rămân relativ insuficient monitorizate. Informațiile mult mai detaliate despre condițiile atmosferice de la altitudini mari vor duce la „îmbunătățirea prognozelor meteo” (dronewatch.eu). „Modificările vitezei și direcției vântului, dar și ale temperaturii, la aceste altitudini, pot avea un impact semnificativ asupra rutelor de zbor comerciale, asupra operațiunilor din aviație și activităților aerospațiale”, scrie articolul de pe același site. O deosebire importantă față de baloanele meteorologice de unică folosință este că meteodrona Strato „a fost proiectată pentru utilizări repetate”. Poate opera la temperaturi cuprinse între -70 și +60° C, rezistă la vânt cu viteze de până la 80 mph (aproape 129 km/h), are o structură rezistentă la apă și este echipată cu sistem automat de degivrare, telemetrie în timp real (real-time telemetry) și mecanism de recuperare de urgență cu parașută. „Atunci când sunt detectate condițiile care favorizează formarea gheții, sistemul activ încălzește automat palele rotorului pentru a preveni acumularea acesteia”. Zborul la această înălțime nu este deloc simplu, aerul devine foarte rarefiat, ceea ce face dificilă asigurarea portanței, iar temperaturile extrem de scăzute și vântul puternic, sau curenții de aer de mare altitudine (cunoscuți sub denumirea de „jet stream”), pun la încercare majoritatea componentelor. Pe parcursul zborului, datele de telemetrie, cum ar fi altitudinea, viteza vântului sau alertele privind formarea gheții, sunt transmise continuu operatorului de la sol, numit și „pilotul” dronei. În prezentarea care însoțește videoclipul de pe site-ul youtube.com se mai spune, „Cu toate că nu poate ajunge la altitudinea maximă atibsă de unele baloane meteorologice, flexibilitatea aeronavei Strato face ca monitorizarea atmosferică să fie mai eficientă și mai rapidă”. Fără să pară ca o intenție de a elimina necesitatea baloanelor meteorologice, meteodrona Strato este „o alternativă mult mai flexibilă și completează metodele consacrate de observație meteorologică”. Va urma.