„Controlul prin mișcareaa antebrațelor permite unui pilot de drone să le dirijeze zborul pentru a efectua o deplasare precisă”

Modalitatea de manevrare a dronelor aeriene de mici dimensiuni, sau sUAV (small Unmanned Aerial Vehicle), se poate schimba radical odată cu perfecționarea sistemului prezentat recent de o echipă a laboratorului CSAIL (Computer Science and Artificial Intelligence Lab) din cadrul universității particulare Massachusetts Institute of Technology (MIT), din orașul Cambridge, care face parte din zona metropolitană a orașului Boston, capitala statului Massachusetts și unul dintre cele mai vechi orașe ale Statelor Unite. Universitatea MIT, care are ca principală misiune cercetarea, este renumită, apreciată și recunoscută la nivel global, este considerată una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume pentru descoperirile și realizările din domenii precum ingineria, știința modernă, matematica, tehnologia și altele. O echipă de cercetători de la CSAIL a publicat un videoclip în care este prezentat un mod inedit de a dirija zborul dronelor. În loc să utilizeze joystick-ul unui dispozitiv de control care poate fi deja numit comun sau clasic, operatorul sau „pilotul” va controla deplasarea dronei prin „gesturi ale brațelor”, după cum relatau, la sfârșitul lunii aprilie, mai multe site-uri care au descris primele rezultatul cercetărilor echipei de la MIT, de exemplu inshorts.com, techrunch.com, thenextweb.com sau futurism.com și, în primul rând, desigur, site-ul csail.mit.edu. După cum se observă în videoclip (preluat de pe site-ul youtube.com și redat alăturat), pilotul are fixat în jurul brațului un dispozitiv format din mai mulți senzori, oferindui posibilitatea să manevreze o mică dronă, care trece printr-o serie de inele fixe, doar „prin ridicarea, coborârea și răsucirea antebrațului” (futurism.com). Semnalele de la senzorii atașați pe antebraț sunt transformate de un algoritm direct în comenzi de manevrare a zborului dronei. Pe site-ul techrunch.com scrie că dispozitivul, la care încă se mai lucrează, „preia semnalele de la mușchii brațului”, iar mișcările mâinii asigură „un control complet și fin al aparatului de zbor”. Cercetătorii de la CSAIL au denumit sistemul Conduct-A-Bot, „bot” fiind prescurtarea sau termenul folosit în lucrările și textele science-fiction pentru robot. Pe site-ul laboratorului de la MIT (csail.mit.edu) se precizează că scopul cercetărilor este ca un robot să poată fi controlat de la distanță prin comenzi și semnale transmise de senzori fixați pe mușchii (bicepsul și tricepsul) antebrațului unei persoane.

Dezvoltarea acestui sistem impresionant este utilă pentru controlul mai multor tipuri de dispozitive. Pe lângă recunoașterea și urmărirea optică, tehnologia transmiterii comenzilor prin gesturi se poate folosi la o serie de aplicații care necesită control de la distanță. Purtând câțiva senzori mici pentru a detecta mișcarea brațului, un utilizator poate comanda și controla deplasarea și acțiunile unui robot. „Dispozitivul tip brățară observă mișcările prin semnale electrice și poate face diferența între un pumn încleștat, rotația palmei sau mișcarea antebrațului” (futurism.com). Pe site-ul csail.mit.edu se precizează că „sistemul actual detectează opt gesturi de navigare predefinite fără a necesita date de calibrare sau de pregătire off-line”. Modalitatea de interacțiune este mult mai naturală decât atingerea a unui ecran sau balansarea unui joystick, „deoarece face ca mașinile să se adapteze oamenilor, mai degrabă decât invers”. Astfel, un utilizator nou „poate pur și simplu să instaleze senzorii și să devină un pilot de la distanță”. Conform experimentelor, drona a detectat semnalele identificând și răspunzând corect la 81,6 la sută din 1.535 de gesturi. Concluzia, prezentată de site-ul thenextweb.com, este că sistemul nu este încă pregătit unui zbor real. Sunt șanse mari ca un gest să provoace fără intenție un accident. Probabil, cel mai bine pentru piloți este ca deocamdată să își țină mâna pe comenzi. Joseph DelPreto, autorul principal al unei lucrări despre această metodă, a spus, „Înțelegerea gesturilor noastre ar putea ajuta roboții să interpreteze mai multe indicații non-verbale, pe care noi le folosim în mod natural în viața de zi cu zi. Acest model de sistem ar putea ajuta ca interacțiunea cu un robot să fie asemenea cu interacțiunea cu o altă persoană”. Sistemul ar putea face ca o persoană fără experiență anterioară să înceapă să utilizeze roboți mai ușor. „Industria care se concentrează pe construirea roboților va beneficia foarte mult de progresele care se fac pentru ca interacțiunea dintre oameni și roboți să fie mai naturală, instinctivă și, în final, mai sigură” (techcrunch.com). Cercetările în acest domeniu ale echipei din laboratorul de la MIT (CSAIL) ar putea determina ca, pentru propagarea pe scară largă a viitoarelor echipamente de robotică, să fie nevoie de mai puțin antrenament din partea utilizatorilor. Obiectivul final al echipei MIT care lucrează la această tehnologie este ca „interacțiunea om-robot să devină perfectă”.