Ideea de a construi aeronave cu aripi ca ale păsărilor a apărut de la începutul aviației. Acum, o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford „este aproape de acest ideal”.

O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford, oficial Leland Stanford Junior University, din statul California, a construit un „robot care zboară” pe care l-a numit PigeonBot. Într-un articol din 16 februarie a.c. al revistei de știință New Scientist se arată că „porecla” provine de la „complexitatea remarcabilă a penelor de porumbel și a modului cum acestea sunt folosite”. Site-ul revistei britanice (newscientist.com), unde a apărut primul articol despre realizarea cercetătorilor de la Universitatea Stanford, conduși de David Lentink, are în prezent aproximativ 2 milioane de vizitatori într-o lună. PigeonBot este de fapt o dronă de mici dimensiuni (sUAV, small Unmanned Aerial Vehicle) a cărei caracteristică distinctă față de orice altă dronă aeriană este că are aripile acoperite cu pene adevărate de porumbel. David Lentink este profesor de inginerie mecanică și, după cum relatează site-ul npr.org (National Public Radio), a declarat, „Îmi plac mult aeronavele dar, pur și simplu nu se compară cu o pasăre”. Mișcările pe care le fac aripile păsărilor sunt mult superioare celor ale unei aeronave (npr.org). „De fapt, aripile permit păsărilor să zboare mai mult, mai departe și să execute mult mai bine diferite manevre”, a mai spus David Lentink. Păsările schimbă forma aripilor, iar „complexitatea zborului lor a reprezentat o provocare majoră pentru oamenii de știință”. De la începutul aviației oamenii vor să proiecteze și să construiască aparate de zbor care să imite păsările. Echipa profesorului David Lentink s-a apropiat foarte mult de acest vis prin construirea dronei PigeonBot, a redat unui robot modalitatea de deplasare a unui porumbel. Cercetătorii credeau că penele păsărilor sunt controlate de mușchi individuali, dar au descoperit că unele aspecte privind schimbarea poziției aripilor în timpul zborului „sunt mai simple decât se așteptau” și au identificat atât unele dintre metodele folosite pentru aceste mișcări cât și mecanica de control a aripilor. În urma observațiilor, David Lentink și echipa lui au stabilit că articulațiile aripilor, sau „degetele”, sunt importante pentru controlul direcției. Cercetătorii de la Universitatea Stanford (Eric Chang, Laura Y. Matloff, Amanda K. Stowers și profesorul David Lentink) au descris proiectul robotului PigeonBot într-o lucrare publicată în revista on-line Science Robotics. Ei au descris amănunțit cum își modifică păsările planul aripilor, și unele dintre caracteristici, cum ar fi deschiderea și suprafața, în același timp, adică simultan. S-a dovedit că „este deosebit de dificil” ca acești parametri să fie puși în practică la construirea unui robot. Într-un interviu acordat recent, David Lentink a descris sarcinile îndeplinite de fiecare colaborator, studenți în laboratorul care îi poartă numele (Lentink Lab, Stanford University). Pentru a copia forma reală, s-au folosit pentru fiecare aripă 40 de pene de porumbel și benzi de cauciuc pentru legătura cu structura încheieturii. Pe site-ul newscientist.com se precizează că „20 de pene au fost prinse în partea superioară” a fiecărei aripi și tot atâtea „în partea inferiară”. PigeonBot are 42 de grade de libertate, care controlează poziția celor 40 de pene conectate elastic prin patru articulații de la încheieturi. Când o pasăre se ridică în aer, forma aripilor sale se schimbă radical, penele rotindu-de și în sus și în jos. Toate penele se mișcă în același timp cu articulațiile, operație care se realizează „în mod automat”. Cercetătorii au descoperit că, schimbând unghiul încheieturilor și al degetelor artificiale, se poate schimba complet forma aripilor robotului, permițându-i astfel să facă viraje în unghiuri ascuțite, la fel ca o pasăre reală. Imaginile, preluate de pe site-ul npr.org, redau foarte exact modul de prindere al penelor și zborul demonstrativ al robotului PigeonBot. Profesorul David Lentink consideră că, în viitor, tehnologia dronelor cu aripi fixe sau rotative va fi înlocuită de cea a dronelor cu aripi mobile, asemănătoare cu tehnologia folosită de păsări. „În comparație cu aripile cu pene, aripile dure sunt mai periculoase pentru oameni”, un impact poate produce accidente grave. Modelele care vor urma proiectul robotului PigeonBot ar putea fi mult mai bune „în viitoarele orașe inteligente, mai ales când este vorba de interacțiunea dintre oameni și sistemele  aeriene” (npr.org).