O dronă poate economisi energie luând o pauză de odihnă, sau poate avea o stabilitate mai mare pentru unele operațiuni

Intenția oamenilor de a imita zborul păsărilor se manifestă de foarte multă vreme. Recent, a devenit o preocupare pentru constructorii de drone aeriene, nu numai studierea mișcării aripilor și zborul propriu-zis ci și sistemul pe care îl folosesc păsările, sau unele insecte, pentru a se agața de diferite obiecte când trebuie să stea în repaus și să observe ce se întâmplă în jur, când au nevoie de o scurtă perioadă de odihnă, sau modaliatea folosită când prind, agață și vânează animale mici. Ultima realizare poate fi văzută aici.

Încă din 2010, Universitatea din Stanford a publicat un articol interesant despre acest subiect. S-au prezentat, atunci, rezultatele cercetărilor și, dintre acestea, dispozitivul de prindere pe suprafețele cu asperități și reglajul suspensiei pentru absorbția forțelor de impact au fost, probabil, cele mai spectaculoase. În vara lui 2017 a apărut pe youtube un videoclip cu S-MAD (Sherbrooke’s Multimodal Autonomous Drone), o dronă creată de experți ai Universității Sherbrooke din orașul canadian cu același nume (Université de Sherbrooke, Canada). Inspirat de păsări, S-MAD se prinde „controlat”, cu „degetele” picioarelor, de un perete vertical, pentru a ateriza și, din această poziție dificilă. poate decola din nou. În descrierea de la acel moment scria, „este prima dronă (UAV, Unmanned Aerial Vehicle) cu aripi fixe (fixed-wing) capabilă să efectueze în mod repetat suspendări de un perete vertical și să plece din nou în zbor”. Sistemele de prindere de până acum necesitau, de cele mai multe ori, „unele manevre complicate” (uavexpertnews.com). Cel mai nou model de asemenea aparat de zbor este un concept apărut în această lună, martie 2019, prezentat pentru prima dată pe technologyreview.com, site al MIT Technology Review, revistă deținută integral de Massachusetts Institute of Technology (MIT) dar independentă din punct de vedere editorial de universitate. Un subtitlu al articolului lansează o nedumerire, „Este o pasăre ! Este o dronă !”, dar recunoaște că este o dronă care imită procedeul prin care păsările se agață cu ghearele de la picioare. Drona are un dispozitiv de prindere care o ajută să se agațe și să stea suspendată de orice obiect mai mic decât deschiderea brațelor. Se poate agăța de ramurile unui copac, de cornișa unei clădiri sau de un stâlp, la fel cum se prinde liliacul care face o pauză în timpul zborului. Echipa care a proiectat și construit drona a echipat-o cu trei „degete” controlate, care au atașate niște extremități numite „module de contact”, pentru realizarea punctelor de fixare pe obiecte. Este imitat stilul de prindere al liliecilor sau al păsărilor de pradă când se așează, de exemplu pe crengi, pentru odihnă. Acest principiu este utilizat de dronă când trebuie să facă o pauză pentru a economisi energie, sau să aibă o mai mare stabilitate când înregistrează imagini foto sau video, după cum reiese din spusele lui Kaiyu Hang de la Universitatea Yale, component al echipei de cercetători de la GRAB Lab (Grasping & Manipulation, Rehabilitation, Robotics and Biomechanics). Modul cum lucrează sistemul de prindere și cum sunt manevrate brațele a fost publicat la jumătatea acestei luni pe site-ul robotics.sciencemag.org, iar un videoclip de prezentare inclusiv pe youtube. Videoclipul, redat mai jos, descrie destul de amănunțit ideile importante ale proiectului și unele etape ale experimentelor.

De exemplu, prin prinderea de un obiect, două elice ale dronei pot fi oprite, folosind astfel cu aproximativ 45% mai puțină energie. Prin prinderea de o tijă și stând într-o poziție similară cu a liliecilor, cu capul în jos, pot fi oprite toate rotoarele. Următoarea etapă pentru echipa de cercetători este trecerea la teste în condiții reale, cum ar fi testele în spațiu deschis, în aer liber. Cu aceste scurte pauze pentru odihnă, dronele vor putea parcurge distanțe considerabil mai mari.