STM Kargu-2 este o platformă de atac bazată pe o dronă quadcopter „echipată cu algoritmi de învățare automată” care îi permit să funcționeze în mod autonom
În ultimul timp, dronele de mici dimensiuni au trecut de limitarea privind controlul și orientarea din timpul zborului de către un operator (sau pilot) de la sol. Primul pas a fost făcut spre o direcționare semi-autonomă, după care s-a ajuns la instalarea pe dronele mici a unor module care le-au oferit o caracteristică superioară, autonomia completă. Etapa care poate fi considerată foarte periculoasă este trecerea la echiparea dronelor cu senzori care pot identifica, supraveghea sau urmări persoane. Dacă sunt construite în scop militar, dronele pot fi „pregătite” să facă din oameni o țintă, să atace și să ucidă, devenind în acest fel arme letale. După ce sunt transportate de combatanți într-o anumită zonă, în special într-o zonă de conflict militar, dronele vor selecta propriile ținte fără a mai fi necesară intervenția omului. Pentru că „roboții letali” au devenit o realitate, poate chiar întrecând ficțiunea sau imaginația de până acum a unor scenariști, trebuie luată cât mai repede o poziție fermă și făcută o înțelegere la nivel global privind nu numai utilizarea cât și proiectarea și producția armelor letale autonome care vizează persoane. Opinia lansată recent pe site-ul spectrum.ieee.org susține convingător că este nevoie urgent de acorduri internaționale prin care să se permită controlul asupra companiilor care proiectează roboți pilotați de la distanță, de exemplu drone aeriene sau UAV (Unmanned Aerial Vehicle) care se pot „transforma” în arme letale și care dispun de software-ul pentru o funcționare autonomă. Va fi necesar ca acordurile să se finalizeze rapid și să fie puse în aplicare imediat, să se materializeze printr-un tratat pe o perioadă lungă și să fie acceptat de toate statele, indiferent dacă sunt sau nu într-un conflict armat. În industrie, trebuie intervenit cu reguli clare pentru a preveni „înarmarea ilicită pe scară largă a dronelor civile”. Potrivit unui raport de securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), care prezintă în detaliu situația creată în urma celui de-al doilea război civil din Libia, în luna martie 2020 s-a înregistrat, pentru prima dată în lume, o intervenție în forță asupra oamenilor cu o dronă autonomă. Site-ul popularmechanics.com arată că raportul de pe teren (conform publicației New Scientist) descrie modul în care HAF (Haftar Affiliated Forces), loiale mareșalului libian Khalifa Haftar, au fost atacate de drone ale forțelor rivale ale GNA (Government of National Accord, Guvernul Libian de Uniune Națională) care încercau să își mențină avantajul obținut în acel moment ca urmare a unui atac încheiat cu suuces. Conform raportului, convoaie HAF în retragere au fost urmărite și atacate de la distanță de vehicule aeriene de luptă fără pilot, sau sisteme letale de arme autonome, cum ar fi dronele STM Kargu-2 fabricate în Turcia. Fără a putea răspunde acestor sisteme, trupe ale forțelor armate naționale libiene (pe scurt LNA, Libyan National Army), conduse de mareșalul Khalifa Haftar, au fost vânate, blocate și împiedicate să folosească propriile drone. „Sistemele de arme letale au fost astfel programate încât să atace ținte fără să existe o legătură între un operator și muniție” (popularmechanics.com). Această operațiune este cunoscută în limbajul militar cu numele „trage și uită” (fire and forget), care înseamnă că după lansarea dronei operatorul (soldatul) se poate ocupa de altceva, de exemplu de pregătirea unui alt atac sau de pauza de masă și de repaus. Cu referire la modalitatea de atac, numele poate fi „trage, uită și găsește” (fire, forget and find), adică arma, odată lansată, poate identifica în mod autonom o țintă, se poate orienta singură și poate anihila obiectivul. Conform raportului ONU, dronele au fost livrate forțelor libiene de Turcia, „ceea ce reprezintă o încălcare a embargoului ONU privind armele combatanților dintr-un conflict”. Drona Kargu-2 (UAV multi-rotor de atac tactic autonom), proiectată și produsă de compania STM (Savunma Teknolojileri Mühendislik ve Ticaret) din Ankara, este o dronă quadcopter (cu patru propulsoare) concepută să transporte ca sarcină utilă muniție ușoară. STM este o companie care operează în Turcia în sectoarele civil, public (inclusiv militar) și privat. „Oferă capacități tactice remarcabile pentru a fi utilizate de către Forțele Armate ale Turciei (Türk Silahlı Kuvvetleri, prescurtat TSK) în operațiuni de luptă împotriva terorismului și în operațiuni de securitate” (stm.com.tr). Alăturat este redat videoclipul postat de compania STM pe youtube.com în iulie anul trecut în care este descris în mod explicit cum este capabilă Kargu-2 de un atac autonom foarte rapid. Se observă că drona STM poate fi încadrată și în categoria specială numită „drone-kamikaze”, sau „drone sinucigașe”. Ca să își îndeplinească „misiunea” de „ucigaș”, drona primește coordonatele de la operatorul militar, se deplasează pe aceste coordonate, identifică țintele probabile, se aruncă în viteză asupra lor și detonează un colet cu explozibil. Drona STM arată ca orice altă dronă quadcopter, dar sunt diferențe majore privind autonomia de zbor, orientarea, identificarea țintei și atacul executat direct și în mare viteză.
Revenind la raportul ONU, trebuie precizat că pe 20 iunie a.c. (adică foarte recent) compania STM a declarat că „drona sa militară nu este capabilă să lanseze atacuri complet autonome asupra țintelor, contracarând speculațiile cu privire la armele autonome din raportul Națiunilor Unite” (asia.nikkei.com). Ozgur Guleryuz, CEO al STM, a declarat pentru Nikkei Asia că sistemul cu aripă rotativă (Kargu-2) nu a fost conceput să atace ținte cu ajutorul inteligenței artificiale (AI, Artificial Intelligence). “Dacă un operator nu apasă butonul, nu este posibil ca drona să selecteze o țintă și să o atace”, a spus Ozgur Guleryuz. Articolul de pe site-ul popularmechanics.com enunță o întrebare la care se pare că răspunsul este pozitiv, „oare se poate ca forțele armate să modifice drone civile transformându-le în arme letale care să ucidă oameni?”. Experții din domeniul dronelor „s-au temut de acest moment și de mai mulți ani susțin interzicerea dronelor autonome de atac”. Va urma.