Drona YFQ-44A a companiei Anduril Industries a efectuat primul zbor pentru testarea autonomiei și a performanțelor care îi permit colaborarea cu avioane cu pilot

Continuare Zborul prototipului dronei de luptă (UCAV, Unmanned Combat Aerial Vehicle) YFQ-44A a fost, după evaluarea lui Jason Levin, vicepreședinte la compania Anduril, „o schimbare radicală în tehnologia aviației”. Parcursul de la concept și de la faza de proiectare până la primul zbor de test poate fi comparat cu evoluția avioanelor invizibile, sau „stealth” (flightglobal.com). Atât compania Anduril, cât și Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF, US Air Forces) au apreciat că trecerea de la proiect la primele teste ale dronei AAV (Autonomous Air Vehicle) YFQ-44A s-a realizat rapid, în mai puțin de doi ani. Într-un comunicat de presă al USAF, care confirmă acest prim zbor, preluat de publicația The War Zone (pe site-ul twz.com), se afirmă că acest test extinde „baza de cunoștințe privind performanțele zborului, comportamentul în autonomie și integrarea sistemelor de misiune”. Amintind de primul zbor al dronei YFQ-42A a companiei General Atomics, comunicatul susține că se înregistrează o altă etapă importantă a programului numit CCA (Collaborative Combat Aircraft) al US DoD (Department of Defense). Acum, două aeronave de vânătoare fără echipaj uman „trec de la concept la zbor în mai puțin de doi ani” (vezi prima parte a articolului, dronele.ro/primul-zbor-al-prototipului… -1/). În concluzie, USAF are acum două prototipuri în teste de zbor pentru programul CCA. General Atomics Aeronautical Systems, rivalul Anduril Industries în programul CCA, a început să zboare cu prototipul său YFQ-42A la sfârșitul lunii august a.c. Prin dezvoltarea în paralel a mai multor proiecte, Forțele Aeriene „obțin perspective mai ample” și vor defini clar modul în care UAV (Unmanned Aerial Vehicle) „vor completa platformele cu echipaj uman de generația a cincea și a șasea în misiunile viitoare”. Aceste zboruri oferă datele necesare „modelării cerințelor, reducerii riscurilor și garanției că programul CCA oferă capacitate de luptă într-un ritm și la o scară care mențin pasul în fața amenințărilor” (twz.com). Anul trecut, USAF a anunțat că la propunerile Anduril și General Atomics a redus numărul de proiecte CCA potențiale. Se așteaptă ca anul viitor, până în luna octombrie 2026, să fie anunțat de USAF rezultatul selecției pentru programul CCA și etapele următoare. „Programul a avut ca scop de la bun început evaluarea modului în care UAV robotizate pot opera alături de aeronavele cu pilot, îmbunătățind supraviețuirea și puterea de atac a forțelor prie-tene” (hdblog.it). Imaginile de la primul zbor al YFQ-44A, care au fost făcute pe Aeroportul Logistic Southern California din Victorville de un amator și distribuite pe twz.com, arată drona însoțită de două avioane de antrenament Aero L-29 Delfin care acționau ca avioane de urmărire (vezi fotografia alăturată). Contactat pentru mai multe informații, Jason Levin de la Anduril a spus că nu poate oferi date despre niciuna dintre aeronavele din misiune, nici despre senzori sau detalii despre sarcina utilă a YFQ-44A, conform site-ului aviationtoday.com. Designul modelului Fury®, actuala dronă UCAV a companiei Anduril, este asemănător unui avion de vânătoare, cu dimensiuni aproximativ egale cu cele ale unui avion F-16 Fighting Falcon. Configurația constă în aripi trapezoidale, un orificiu de admisie montat „sub bărbie”, o coadă în cruce cu stabilizatori și un alt stabilizator vertical. Poate fi dotată cu arme montate pe puncte externe de ancorare. Este proiectată să zboare la o altitudine de până la 15.200 m cu o viteză 0,95 Mach. Din punct de vedere funcțional (date neconfirmate complet) :

• este susținută de Lattis AI, sistem de inteligență artificială care conectează drone, radare și avioane într-o „rețea letală”,
• are o greutate la decolare de aproximativ 5.000 lbs (peste 2.250 kg),
• este semi-autonomă, ceea ce înseamnă că are un „supraveghetor uman”, deci nu este pilotată complet de la distanță de un operator,
• este concepută să fie mai accesibilă decât avioanele de vânătoare tradiționale, adică are un cost estimat per unitate semnificativ mai mic,
• folosește un motor cu reacție disponibil pe piață, ceea ce ajută la reducerea costurilor și permite o producție mai rapidă,
• este capabilă să gestioneze controlul zborului, ajustările tracțiunii și revenirea la bază, întotdeauna cu un operator „în rețea” care monitorizează, dar nu pilotează direct.

Jason Levin de la Anduril Industries Inc. a precizat că experimentele își propun nu doar să măsoare performanțele aeronavei „în gol”, ci să testeze în detaliu autonomia, care permite colaborarea mai multor platforme robotice și lucrul în echipă cu avianele cu echipaj uman.