Interceptorul autonom „Bird of Prey” al companiei Airbus este soluția low-cost pentru lovirea cu rachete aer-aer a dronelor de atac sinucigașe (kamikaze-drone)

Interceptorul fără echipaj uman, denumit „Bird of Prey” („Pasărea de pradă”), și-a făcut recent debutul operațional. Noua dronă autonomă, proiectată și construită de compania Airbus, a efectuat cu succes „primul zbor demonstrativ într-o zonă de antrenament militar din nordul Germaniei”, scrie pe site-ul airbus.com. Cu foarte multe proiecte din industria aerospațială în derulare, inclusiv din domeniul luptei contra dronelor, corporația europeană Airbus SE are înregistrat legal sediul central în orașul Leiden, din provincia Olanda de Sud (Zuid-Holland), Țările de Jos. Conducerea companiei este asigurată operativ de la sediul principal din Blagnac, orășel din departamentul Haute-Garonne, arondismentul Toulouse, sud-vestul Franței. Tot în Blagnac se află și spațiile în care Airbus execută principalele operațiuni de producție. Abreviarea SE din denumirea companiei provine de la „Societas Europaea”, termenul care desemnează o companie publică în conformitate cu legislația comunitară a Uniunii Europene, sau, altfel spus, forma juridică a unei societăți pe acțiuni recunoscută în U.E. Modelul noului interceptor autonom Bird of Prey a fost conceput pentru contracararea amenințărilor tot mai periculoase și tot mai dese venite din partea dronelor aeriene, sau UAV (Unmanned Aerial Vehicle), sinucigașe ieftine (kamikaze-drone, low-cost). În scenariile actuale de război, dronele kamikaze sunt modelele „cele mai utilizate în atacul aerian și reprezintă o problemă majoră pentru orice sistem de apărare”. Interceptorul Bird of Prey țintește în mod autonom drona kamikaze cu o rachetă aer-aer Mark I. În misiunea demonstrativă, programată și realistă, prototipul Bird of Prey „a căutat, a detectat și a clasificat în mod autonom o dronă de atac unidirecțional de dimensiuni medii”. După identificarea cu succes a dronei kamikaze, interceptorul a lovit și distrus ținta cu racheta dezvoltată în parteneriat cu Frankenburg Technologies. Acest tip de rachetă aer-aer are o rază de angajare de până la 1,5 km, măsoară 65 de cm lungime și cântărește mai puțin de 2 kg, ceea ce o face cea mai ușoară interceptoare ghidată fabricată până în prezent. După cum precizează site-ul aviationweek.com, „Frankenburg Technologies este un start-up estonian”, sediul companiei fiind în orașul Tallinn, centrul cultural și capitala de la Marea Baltică a Estoniei. Sistemul Bird of Prey este construit având la bază o dronă Airbus Do-DT25 modificată. Dezvoltată de Airbus Defense and Space, divizia de sisteme militare și spațiale a Airbus SE, Do-DT25 a fost proiectată ca „platformă reutilizabilă pentru antrenamentul realist împotriva amenințărilor aer-aer și sol-aer”. Poate simula diverse aeronave și poate folosi sarcini utile adaptabile. Prototipul Bird of Prey utilizat în zborul demonstrativ are anvergura aripilor de 2,5 m, lungimea de 3,1 m și o greutate maximă la decolare (MTOW, Maximum TakeOff Weight) de 160 kg. La exercițiul din Germania, sistemul a avut sub aripi patru rachete, dar „compania Airbus declară că o versiune operațională va transporta până la opt” (resiliencemedia.co). Rachetele aer-aer Mark I sunt dotate cu un focos de fragmentare conceput pentru neutralizarea țintelor din proximitate, lucru care va permite ca drona reutilizabilă Bird of Prey să angajeze și să anihileze mai multe drone kamikaze într-o singură misiune, la un cost relativ scăzut. Echiparea rachetei cu focos de fragmentare trebuie menționată printre avantaje pentru că „permite angajarea eficientă chiar și la distanță apropiată, de cele mai multe ori necesară având în vedere dificultatea identificării dronelor kamikaze”. În plus, prin fragmentare se poate distruge cu ușurință o țintă chiar dacă nu este lovită direct. „Zborul demonstrativ a avut loc la doar nouă luni după demararea proiectului” (airbus.com). În articolul de pe site-ul resiliencemedia.co scrie că „programul a trecut relativ repede la testele de zbor, adică după doar patru luni”, iar faptul că identificarea, urmărirea și angajarea unei ținte simulate s-au încheiat cu succes este un semn că „sistemul ar putea fi aproape gata pentru utilizare operațională în scenarii reale”. Pe măsură ce Airbus și Frankenburg „orientează sistemul către utilizarea operațională”, s-a planificat tot în acest an, 2026, teste suplimentare, inclusiv zboruri cu focoase active. Compania Airbus afirmă că sistemul Bird of Prey se poate integra cu alte sisteme de apărare și că este capabil să opereze în cadrul rețelelor NATO de apărare aeriană existente prin intermediul Sistemului Integrat de Management al Luptei (Airbus IBMS, Integrated Battle Management System). Interceptorul Bird of Prey nu trebuie privit ca o soluție independentă, ci mai degrabă ca un singur nivel al unei structuri mai largi de apărare aeriană. În consecință, după cum se arată pe site-ul airbus.com, soluția c-UAS (counter Uncrewed Aerial System) numită „Bird of Prey” poate fi „un element esențial, extrem de mobil și complementar oricărei soluții de apărare antiaeriană și antirachetă integrate și stratificate”.