Zhu Hai Yun poate transporta alte drone (aeriene, subacvatice sau de suprafață) care „să ajute la prevenirea efectelor dezastrelor climatice, la monitorizarea mediului…”

În urmă cu o lună, pe 18 mai, a fost lansat în China primul transportor naval de drone din lume care poate naviga autonom. Fără a se cunoaște vreun motiv, știrea nu a fost imediat tratată cu interes de presă, în special de cea care se ocupă de industria dronelor. Construcția navei fără echipaj, pe nume Zhu Hai Yun, a început anul trecut, în luna iulie, la șantierul naval al companiei Huangpu Wenchong Shipbuilding cu sediul central în Guangzhou, capitala și cel mai mare oraș al provinciei Guangdong din sudul Chinei. Huangpu Wenchong este o subsidiară a corporației CSSC (China State Shipbuilding Corporation). Șantierul naval produce platforme și nave de foraj maritim, nave de dragare, nave de sprijin offshore, nave de inginerie oceanică etc. (csschps.cssc.net.cn) și are o mare capacitate de reparare și de conversie a navelor. Este unul dintre cele mai mari șantiere navale care construiesc nave de transport marfă (cargou) militare și comerciale. Potrivit site-ului scmp.com al publicației de limbă engleză South China Morning Post (pe scurt SCMP) din Hong Kong, este de așteptat ca nava Zhu Hai Yun „să fie livrată până la sfârșitul anului 2022, după finalizarea testelor pe mare”. Pentru ca nava să poată „opera pe cont propriu”, sistemele de navigație folosesc inteligența artificială  (AI, Artificial Intelligence). Pentru că poate transporta și lansa zeci de drone, nava Zhu Hai Yun este considerată a fi „transportor naval”. Constructorul CSSC Huangpu Wenchong Shipping o descrie ca fiind „prima navă-mamă fără pilot inteligentă din lume” (businessinsider.com) și susține că dronele mai mici (aproximativ 50) de pe acest „purtător de drone fără pilot” ar putea fi eliberate (lansate) sub apă (UUV, Unmanned Underwater Vehicle), la suprafața apei (USV, Unmanned Surface Vehicle) sau în aer (UAV, Unmanned Aerial Vehicle). Dronele aeriene, maritime (sau de suprafață) și cele submersibile vor fi echipate cu diferite instrumente de observare de ultimă generație. Printre caracteristicile navei autonome, anunțate de producător sunt :

• lungimea = aproximativ 290 ft (88,4 de metri),
• lățimea = 45 ft, transformat în metri 13,7,
• adâncimea = 20 ft (puțin peste 6 m),
• greutatea = 000 de tone,
• viteza maximă = 18 noduri (33,3 km/h).Transportorul de drone Zhu Hai Yun va fi controlat de la distanță și, potrivit constructorului, va fi, în primul rând, „un instrument puternic pentru cercetări și observații științifice marine”. Soluția de a utiliza tehnologia AI este ca să fie extinsă influența maritimă, pentru că în ultimul timp inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai important în menținerea securității maritime, la controlul căilor maritime (de navigație) și în disputa pentru resursele din mări și oceane. După cum se arată și pe site-ul uasvision.com, având ca sursă SCMP, nava transportor de drone dispune de primul sistem AI din lume, creat de Laboratorul de Știință și Inginerie Marină din Guangdong (Southern Marine Science and Engineering Guangdong Laboratory) din orașul Zhuhai, provincia Guangdong, denumit pe scurt IMOSOS (abreviere pentru Intelligent Mobile Ocean Stereo Observing System). Din punct de vedere al misiunilor de cercetare, dronele lansate de pe Zhu Hai Yun (de suprafață, aeriene sau submersibile) „ar trebui să ajute la prevenirea și atenuarea efectelor dezastrelor climatice, la monitorizarea mediului și altele”, a spus Matthew Funaiole de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS, Center for Strategic & International Studies). Chiar dacă „Beneficiul imediat este colectarea de date în scop științific”, așa cum susține China, uniii experți, printre care și dl. Matthew Funaiole, sugerează că Zhu Hai Yun „are potențial de navă militară”. Un articol de pe site-ul ziare.com reiterează următoarea idee despre China, „este deja cel mai mare constructor de nave din lume și are ambiții de a deveni o mare putere maritimă”. Matthew Funaiole a ținut să menționeze și că, „Beijingul a investit resurse considerabile în diverse platforme fără pilot, cum ar fi dronele și vehiculele autonome, pentru a consolida poziția marinei sale” (ziare.com, 12 iunie a.c.). Zhu Hai Yun ar putea fi folosită de armata chineză (numită oficial Armata de Eliberare a Poporului) pentru a aduna informații în Marea Chinei de Sud, a adăugat Matthew Funaiole. Este posibil ca, pentru acest exemplu, domnia sa să fi fost influențat de opinia (reluată de ziare.com, digi24.ro și altele) pe care a expus-o cu această ocazie, „Când avem de-a face cu China, rareori avem o perspectivă clară asupra intențiilor sale, dar, așa cum am văzut legat de operațiunile sale din Marea Chinei de Sud, acțiunile științifice pot fi un precursor sau pot sprijini în alt mod obiectivele militare”.