Scopul proiectului-pilot „Drone Medicale” este culegerea de date, evaluarea costurilor, a eventualelor riscuri ale zborului, stabilirea tipului de dronă și altele

Dronele de livrare (delivery drones) sunt modele distincte printre aparatele de zbor fără pilot (sau UAV, Unmanned Aerial Vehicle) pentru că prezintă un interes deosebit datorită aplicațiilor la care sunt utilizate și scopului căruia le sunt destinate. Se poate aprecia că, dintre acestea, două categorii sunt mai importante, dronele pentru anumite operațiuni comerciale sau economice și dronele pentru activități umanitare. Primele sunt construite la cererea marilor retaileri, depozitelor, a lanțurilor de magazine etc. și sunt folosite la transportul rapid către clienți a unor comenzi on-line (pachete cu alimente, electronice de dimensiuni mici, obiecte de întreținere personală etc.). În ultimul timp, s-a remarcat o preocupare pentru dronele de livrare care pot duce în regim de urgență medicamente, ustensile medicale, sânge sau substanțe de perfuzie în zone izolate, acolo unde alte mijloace de transport nu pot pătrunde sau le ia o perioadă de timp prea mare ca să ajungă. Timpul scurt în care pot fi încărcate și viteza mare de deplasare sunt avantaje pentru ca dronele să fie foarte utile transportului probelor biologice între spitale sau spre laborator pentru analizele urgente. În România, la Oradea, tocmai pentru acest scop a fost lansat un proiect-pilot numit „Drone medicale” care trebuie să asigure transportul probelor biologice între spitale, pentru început din Oradea, cu ajutorul dronei. În urmă cu doar câteva zile, mai precis pe 19 ianuarie, dl. Mihai Jurca, administrator public al primăriei municipiului capitală de județ, și dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență, au prezentat detaliile proiectului într-o conferință de presă la care a participat și Rory Houston, cofondator și CEO al companiei Skyy Network, partenerul logistic pentru implementarea proiectului „Drone medicale” în Oradea. Informațiile privind desfășurarea proiectului, cât și cele despre zborul de test care urma, au fost publicate mai întâi pe site-uri ale presei locale (oradea.ro, bihon.ro, ebihoreanul.ro) și ulterior pe site-uri la nivel central (digi24.ro, stiri.tvr.ro, medichub.ro, mediafax.ro și altele). „Rory Houston este un fost pilot militar de avioane F18 și de drone militare. Are experiență inclusiv în teatre de operațiuni din Afganistan”. Din conferința de presă reieșea că ziua următoare, pe 20 ianuarie, se va desfășura testarea dronei cu un zbor între Spitalul Județean (str. Gh Doja) și Municipal (str. C Coposu) dacă vor fi favorabile condițiile meteo. Testul oficial a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă 21 ianuarie. Pe site-ul bihon.ro a scris, „Drona a fost încărcată și trimisă pe traseu, astfel încât să facă o oprire la Spitalul TBC și una la Spitalul Municipal, după care revine pe heliportul de la Spitalul Județean. La Municipal, se schimbă bateria din motive de securitate, după care revine la punctul de plecare”. Dl. Rory Houston a spus că „aparatul de zbor este conceput pentru distanțe urbane scurte și pentru altitudini joase”. Se poate deplasa cu o viteză de 40 km/h, dar compania are în vedere ca, în funcție de solicitările potențialilor beneficiari, să livreze și drone mai mari, care pot transporta încărcături mai grele și se pot deplasa cu până la 150 km/h. „Acest fapt ar asigura transportul medical inclusiv între Spitalul Județean și cele din județ, din Aleșd, Salonta, Beiuș și Marghita”, a declarat în ziua zborului de test managerul de la Județean, dr. Gheorghe Carp, care a completat, „Acest sistem de transport este disponibil 24 de ore. Poate să zboare și noaptea, iar costurile funcționării acestei drone sunt mult mai reduse decât cele ale unei mașini care să facă legătura în permanență între cele două spitale. Vor rămâne cele trei drumuri obișnuite, de dimineață, la prânz și seara, iar în caz de urgențe sau într-un caz care solicită transportul probelor biologice și de sânge sau medicamente în același timp, putem utiliza această dronă”. Traseul străbătut în cadrul proiectului-pilot a fost aprobat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), care a primit toată documentația și toate avizele solicitate. A fost redactat un manual de zbor și un manual pentru evitarea riscurilor. A fost stabilit din start că, „pe timpul zborului va exista un semnal video de la cele două camere pe care le are drona, cu detalii legate de viteză și de altitudine”. Operată de compania australiană Skyy Network din Melbourne, drona a zburat de pe heliportul Spitalului Județean până pe una dintre clădirile în care funcționează un laborator robotizat de analize în 8:32 minute. „Dus-întors a parcurs 9,2 kilometri, adică 4,6 kilometri pe tură, iar traseul a ocolit în bună măsură deplasarea deasupra zonelor cu densitate a populației” (ebihoreanul.ro). Modelul folosit ca „dronă medicală” are mai multe motoare, poate decola cu o greutate totală de 11 kg și poate transporta o încărcătură tehnică de 3 kg. În imaginile și videoclipurile publicate se observă că este un hexacopter (UAV cu 6 brațe și 6 propulsoare). „O astfel de dronă, cea cu care am zburat, costă aproximativ 60.000 de euro”, a spus Rory Houston. O regulă pe care AACR a acceptat-o și a avizat-o a fost că operațiunea are nevoie de doi piloți (operatori). La finalizarea testelor se va face o analiză completă a zborului, se vor calcula eventualele riscuri, se vor calcula costurile, se va evalua dacă tipul de dronă este potrivit pentru astfel de operațiuni etc. Bineînțeles că au apărut și critici și păreri negative (că pachetul nu conține…, că prețul dronei este…, că vremea influențează…, că…). Acestea, cu siguranță, nu au fost pe placul celor implicați direct și sunt nefaste derulării în bune condiții a proiectului și, în general, a oricărui proiect. În loc de critici, unele chiar nefondate, este mai bine să fie aduse în atenția inițioatorilor observațiile privind unele deficiențe. Orice defecțiune, oricât ar fi de mică, poate opri un zbor, iar o probă care nu ajunge la timp la analize poate duce la pierderea unei vieți. Niciodată nu este suficient un singur test, sunt necesare multe verificări pentru ca dronele medicale să ducă probele în siguranță de fiecare dată.