Dronele în ajutorul naturii, polenizarea artificială (2)

February 2017

Cercetătorii de la AIST, Japonia, au testat drone miniaturale pentru polenizarea artificială a plantelor

Continuare Pentru polenizarea florilor din zonele în care numărul familiilor sau coloniilor de albine s-a redus, din motive cunoscute sau nu dar care face obiectul unor studii intense, un proiect conceput de ingineri japonezi ar putea fi soluția salvatoare. Drone de mici dimensiuni, care se pot cumpăra cu 100 $ bucata, au fost transformate în polenizatori artificiali cu ajutorul unui strat de păr de cal și un gel ionic lipicios. Firele de păr folosesc la ridicarea polenului de la o floare și mutarea acestuia la alta, dronele îndeplinind sarcinile unei albine. Spre deosebire de roiurile din serialul Black Mirror, produs de compania americană Netfix, care erau de fapt folosite pentru supravegherea oamenilor, dispozitivul creat de japonezi are misiuni generoase. Coordonatorul proiectului este inginerul chimist de la Institutul Național de Știință Industrială Avansată și Tehnologie din Japonia (AIST – National Institute of Advanced Industrial Science and Technology), Eijiro Miyako, cel care a descoperit proprietățile unui gel adeziv cu totul întâmplător. AIST are sediul central la Tokyo și centre de lucru pentru cercetări în mai multe orașe din Japonia. Preocuparea principală a institutului este „să integreze cunoștințele științifice și de inginerie pentru a răspunde nevoilor socio-economice”. Eijiro Miyako a creat gelul în 2007 și timp de aproape zece ani nu l-a folosit, considerând că este un eșec. După mult timp l-a redescoperit accidental, când se făcea curățenie în laborator, și a observat că proprietățile au rămas neschimbate. Împreună cu colegii săi de la AIST, Masayoshi Tange și Yue Yu, îl folosesc la albinele robot. „Am fost surprins că, după 8 ani, gelul ionic nu s-a degradat și era încă atât de vâscos. Gelurile convenționale sunt realizate în principal din apă și nu pot fi folosite pentru o lungă perioadă de timp. Am decis să utilizăm acest material pentru cercetare”, a spus Eijiro Miyako. Primele teste s-au făcut pe furnici, care au fost acoperite cu gel și lăsate liber printre flori de lalele. Cele fără gel au colectat mult mai puțin polen decât cele acoperite cu gel. La fel s-a întâmplat și la testul cu muște, fiecare era plină de polen. A urmat experiența cu drone. Grupul de ingineri a pregătit o dronă quadcopter G-Force PXY CAM, care are 42 mm între axele a două elice apropiate, 51 mm între două elice diametral opuse și este controlată de la distanță prin wi-fi. Gelul depus pe suprafața dronei și firele de păr de cal, încărcate cu sarcină electrică și asigurând o suprafață mai mare, pot păstra granulele de polen după ce drona scutură ușor florile. Apoi, drona miniaturală cu patru elice, comandată de la distanță, se ridică și transportă granulele pentru polenizare.

Testele s-au făcut în laborator pe crini japonezi, iar rezultatele au fost publicate într-un articol din revista chem.com, cunoscută și ca WWW Chemicals, pe 9 februarie 2017. Miyako a declarat, „Rezultatele, care vor avea aplicații pentru agricultură și robotică, printre altele, ar putea duce la dezvoltarea de polenizatori artificiali și să ajute la contracararea problemelor cauzate de declinul populațiilor de albine”. Domnia sa crede că albina robot „ar putea fi instruită să afle căile de polenizare” folosind sisteme de poziționare globală (GPS) și inteligența artificială (AI). Site-ul gizmodo.com, care are ca temă produsele electronice de larg consum, prezintă păreri ale unor specialiști despre aceste albine robot. Compania Best Bees din Boston, statul Massachusetts, livrează, instalează și monitorizează stupi pe piețe selectate la nivel național și asigură apicultorilor know-how-ul științific. Noah Wilson Rich, fondatorul acestei companii, a spus, „Biologii studiază albinele și comportamentul lor, fizicienii și inginerii studiază drone iar acum avem și chimiști pentru a face totul mai bine”. El a precizat că albina lucrătoare este numai una dintre cele 200.000 de specii de polenizatori și a apreciat că „Miyako a lucrat cu alte specii, cum ar fi furnicile și muștele, pentru a sublinia că albinele nu sunt singurele care susțin sistemul nostru alimentar. Problema este globală”. Alți specialiști nu văd dronele ca „o soluție realistă pentru problema omenirii privind polenizatorii”. Biologul David Goulson de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, a scris pe blogul său, „Este extrem de improbabil că am putea produce vreodată ceva la fel de ieftin sau la fel de eficace ca albinele. Albinele au fost în jurul florilor și le-au polenizat de peste 120 de milioane de ani. Au evoluat pentru a deveni perfecte pentru așa ceva”. A mai adăgat câteva calcule, preluate de site-ul gizmodo.com, „Luați în considerare doar numerele. Există aproximativ 80 de milioane de stupi de albine în lume, fiecare având probabil 40.000 de albine, primăvara și vara”. Rezultatul înmulțirii este un număr cu foarte multe zerouri. Albinele se hrănesc gratuit, se înmulțesc gratuit și, ca bonus, ne dau miere. „Care ar fi costul pentru a le înlocui cu roboți? În cazul în care ecologiștii ar folosi drone ca cele făcute de Miyako, care ar costa până la 100 $ per albină, ar însemna o mulțime de bani pentru a înlocui chiar și un singur stup”. Trebuie totuși să sperăm că nu toată populația de albine de pe glob va pieri și va trebui suplinită și că o albină robot ar putea substitui mai multe albine lucrătoare. Pe site-ul amintit se arată că pentru Eijiro Miyako și colegii lui, „reducerea costurilor este foarte importantă”.

Tags