Drona HAPS Zephyr (Airbus) a finalizat noi teste de zbor

December 2020

 

Campania din acest an a avut ca scop să demonstreze „flexibilitatea operațională, agilitatea aeronavelor” și, în special, „testarea la altitudine mai mică și tranziția către stratosferă”

O nouă serie de teste de zbor cu drona de mare altitudine (HAPS, High Altitude Platform Station) Zephyr s-a finalizat recent cu succes în statul american Arizona. Campania de zbor de testare pentru vehiculul aerian fără pilot (UAV, Unmanned Aerial Vehicle) a avut loc timp de trei săptămâni, în luna noiembrie, și a fost coordonată de divizia companiei Airbus responsabilă cu dezvoltarea produselor și serviciilor de apărare și aerospațiale. Airbus Defence & Space a fost înființată în luna ianuarie 2014, odată cu restructurarea EADS (European Aeronautic Defence and Space) privind sistemele de apărare și ale spațiului aeronautic european. În noua organizare, Airbus Defence & Space cuprinde fostele divizii Airbus Military, Astrium și Cassidian. Airbus Defense and Space, cu sediul central în orașul Ottobrunn, landul Bavaria, Germania, are patru linii principale de programe. Unul dintre acestea este numit programul Unmanned Aerial Systems. La începutul acestei luni, pe 12 decembrie 2020, într-un articol de pe site-ul uasvision.com, care preia informația de la airbus.com, se arată că, „Zephyr este cel mai mare sistem aerian (UAS, Unmanned Aircraft System) din lume care funcționează exclusiv cu energie solară”. Platforma valorifică razele soarelui și zboară prin stratosferă, care se întinde ca altitudine între 7 și 17 km (sau până la 50 km dacă se include și stratopauza, adică până acolo unde începe mezosfera). Drona deplasează deasupra traficului aerian convențional și mai sus de altitudinea la care zborul ar putea fi influențat de vreme, adică până acolo unde nu există condiții meteorologice. „Zephyr acoperă spațiul complementar sateliților, dronelor aeriene și avioanelor cu echipaj pentru a furniza servicii locale de tip satelit”. Din acest motiv modelul de UAV este numit pseudo-satelit și, în multe prezentări, se regăsește cu aceeași abreviere (HAPS, High Altitude Pseudo Satellite). Drona Zephyr are o anvergură a aripilor de 25 m (82 ft), dar o masă mai mică de 75 kg (170 lb). Poate fi lansată de un echipaj format din patru sau cinci persoane. A fost proiectată să rămână funcțională timp de mai multe luni, la o altitudine de aproximativ 21.000 km (70.000 ft), pentru supraveghere aeriană sau ca ajutor temporar pentru comunicații. Revista on-line dronele.ro a scris despre proiectul Zephyr (Airbus) încă din luna iunie 2016 (vezi articolul dronele.ro/satelitul-drona/). Pe parcursul etapelor de dezvoltare, Zephyr a stabilit mai multe recorduri de anduranță. În articolul de pe site-ul companiei (airbus.com), citat și de uasvision.com, se reamintește că în luna iulie 2018 echipa Zephyr a desfășurat cu succes o campanie de teste. Atunci, un model perfecționat (numit Zephyr S) a zburat în stratosferă timp de aproape 26 de zile, mai exact 25 de zile, 23 de ore și 57 de minute. „Rămâne cea mai lungă durată de zbor realizată vreodată de o aeronavă, fără realimentare”. Drona a stat în stratosferă zi și noapte, în mod constant la altitudinea de 18.000 km (60.000 ft) și a atins cea mai mare altitudine de 21.680 km (71.140 ft). Cu toate acestea, în timpul testelor de anul trecut din Australia, Zephyr a suferit două accidente, ambele fiind atribuite turbulențelor, care au declanșat coborârea necontrolată în spirală și distrugerea aparatului de zbor. În septembrie 2019, anchetatorii australieni, specialiști de la Biroul Australian de Siguranță în Transport (Australian Transport Safety Bureau, pe scurt ATSB), au stabilit că zborul a fost întrerupt după lansare din cauza condițiilor meteorologice instabile. A fost al doilea zbor consecutiv din programul Zephyr ratat. Drona a eșuat într-un loc de lansare din nord-vestul Australiei, a scris în raportul ATSB  (reuters.com). În campania de teste din luna noiembrie 2020 obiectivul a fost analiza unor caracteristici, de exemplu agilitatea și controlul. Pe 7 decembrie site-ul flightglobal.com scria că pentru Zephyr (pseudo-satelit solar-electric), care poate funcționa în stratosferă săptămâni la rând, compania Airbus are în vedere „atât aplicații militare, cât și civile”. În 2020, o atenție deosebită a fost pentru zborul la altitudini mai mici și stadiul de pregătire al tranziției spre stratosferă. Echipa a folosit o dronă Zephyr echipată cu sisteme de control noi și cu instrumente specifice de testare a zborului. Au fost studiate operațiuni precum decolarea, ascensiunea, zborul de croazieră, controlul deplasării, coborârea și aterizarea. Serviciile care pot fi acoperite cu aparatul de zbor alimentat cu energie solară Zephyr sunt variate, poate servi unei game largi de aplicații, de exemplu, supraveghere maritimă, misiuni de patrulare la frontiere, detectare  de incendii forestiere, monitorizare spațială, comunicații și altele. Zborul zi și noapte în stratosferă al UAS Zephyr este esențial pentru piețele militare și comerciale. Aparatul HAPS „este ideal pentru operațiuni ISR (Intelligence, Surveillance & Reconnaissance)”. Zephyr are capacitatea de a rămâne concentrat pe o anumită zonă de interes, o suprafață care se poate întinde pe o sută de mile, asigurând comunicații fără întrerupere pe perioade lungi de timp, asemănător sateliților. Campania de teste de zbor din acest an s-a încheiat cu succes, în ciuda încetinirii datorate pandemiei (airbus.com).

Tags