Cadrul legislativ naţional aplicabil RPAS-urilor (Remotely Piloted Aircraft Systems)

November 2015

Construite iniţial pentru divertisment şi compeţii sportive dedicate pasionaţilor şi copiilor, domeniul aeronavelor pilotate de la distanţă (RPAS) a cunoscut, în ultimii ani o dezvoltare explozivă. Consecinţă a dezvoltării, în spaţiul aerian de clasă G, volmul activităţilor specifice (ore de zbor) precum şi numărul aeronavelor au devenit din de în ce mai mare, fapt ce a obligat organizaţiile şi organismele de aviaţie, naţionale şi internaţionale să acorde o atenţie specială acestui domeniu.

Astfel Organizaţia Internaţională de Aviaţie Civilă (ICAO), agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) care are ca scop dezvoltarea sustenabilă a domeniului transportului aerian, a fost primul organism de aviaţie civilă care a luat în discuţie impactul noilor tehnologii asupra nivelului de siguranţă, actualizând în 1997 prevederile Anexei 7 “Înmatricularea aeronavelor civile” şi cele ale Anexei 13 “Investigarea accidentelor de aviaţie civilă”, iar în 2012 pe cele ale Anexei 2 “Regulile aerului”. Amedamentele emise de ICAO aveau ca scop extinderea prevederilor celor trei documente şi asupra domeniului aeronavelor civile fără pilot la bord, ICAO incluzând în acel moment aeronavele fără pilot în categoria aeronavelor civile supravegheate şi reglementate prin reguli specifice.

Având în vedere cele de mai sus precum şi faptul că România este membră a Uniunii Europene, cadrul legislativ aplicabil la nivel naţional pentru activităţile aeriene în care sunt implicate RPAS-uri, este următorul:

  1. pentru aeronavele fără pilot la bord cu masa maximă la decolare mai mare de 150 kg, stabilirea condiţiilor de emitere a certificatelor/autorizaţiilor necesare operării acestora urmează a fi reglementată de Agenţia Europeană în domeniul Siguranţei Aeronautice (EASA);
  2. pentru aeronavele fără pilot la bord cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 150 kg, stabilirea condiţiilor de emitere a certificatelor/autorizaţiilor necesare operării acestora urmează a fi reglementată la nivel naţional, de autoritatea naţională în domeniul aviaţiei civile.

La nivel european cerinţele aplicabile domeniului de activităţi aeriene în care sunt utilizate RPAS-urile sunt în curs de elaborare, EASA având discuţii în acest sens cu membrii Comisiei Europene şi cu cei ai JARUS (Joint Authorities for Rulemaking on Unmanned Systems).

La nivel naţional, transpunerea prevederilor amendamentelor emise de ICAO la cele trei anexe mai sus menţionate, a fost realizată prin actualizarea Codului Aerian. Legea nr. 98 din 4.07.2014 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 a introdus importante modificări referitoare la UAV-uri, dintre care amintim:

  1. S-a inclus în lege definiția aeronavelor fără pilot = „aeronavele ghidate fie de către un pilot automat de la bordul lor, fie prin telecomandă de la un centru de control de la sol sau dintr-o altă aeronavă pilotată de echipaj uman”;
  2. Certificatul de înmatriculare a aeronavei fără pilot „trebuie să se afle în permanență la persoana care asigură pilotarea aeronavei fără echipaj de conducere la bord”;
  3. „din categoria personalului aeronautic civil navigant face parte și personalul care asigură pilotarea aeronavelor fără echipaj de conducere la bord”și se supune legislației din Codul Aerian Civil al României;
  4. „personalul care asigură pilotarea aeronavelor fără echipaj de conducere la bord, răspunde de la începerea și până la terminarea operațiunii de zbor cu aeronava civilă de conducerea tehnică și de siguranța aeronavei, putând lua orice măsuri pentru realizarea siguranței zborului”.

Din acest punct de vedere, deşi menţiuni clare cu privire la aeronavele fără pilot au fost introduse în codul aerian începând cu 2014, trebuie să avem în vedere că, indiferent de configuraţie sau materiale folosite la construirea sa, RPAS-ul este o aeronavă potrivit definiţiei dată de ICAO, astfel încât acestui nou tip de tehnologie aeronautică îi sunt aplicabile prevederile cadrului legislativ aeronautic.

Este bine să menţionăm faptul că deşi Codul aeronautic a introdus relativ recent referiri la “aeronave civile motorizate fără pilot la bord”, cadrul legislativ naţional obligă deţinătorii/proprietarii de RPAS-uri să solicite înmatricularea şi emiterea certificatelor de navigabilitate pentru acest tip de aeronave, încă din 2007, astfel:

  1. RACR 47 “Înmatricularea aeronavelor civile”, ediţia 3/2007, stipulează clar obligaţia proprietarului/deţinătorului unei aeronave fără pilot la bord, cu masa maximă la decolare mai mare de 25 de kg, de a solicita înmatricularea acestora;
  2. RACR AZAC “Admisibilitatea la zbor a unor categorii de aeronave civile”, ediţia 1 / 2007, stipulează clar obligaţia proprietarului/deţinătorului unei aeronave fără pilot la bord, cu masa maximă la decolare mai mare de 15 de kg, de a solicita emiterea unui certificate de navigabilitate pentru aceasta.

În acest context, în scopul armonizării cadrului legislativ naţional, ministerul transporturilor, în calitatea sa de autoritatea naţională de aviaţie civilă, a emis Ordinul nr. 8/2014 pentru stabilirea condiţiilor de operare în spaţiul aerian naţional a aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord. Deşi contestat încă de la apariţia sa, ordinul a oferit organismelor şi organelor statului o bază legală pentru aprobarea activităţilor de zbor în care sunt implicate RPAS-uri, în spaţiul aerian naţional, cât şi un termen limită (30.01.2016) pentru elaborarea şi promovarea spre aprobare a unui pachet legislativ ce are ca scop stabilirea cerinţelor privind

  • identificarea/înmatricularea RPAS-lor;
  • certificarea de navigabilitate a RPAS-lor;
  • autorizarea organizaţiilor de întreţinere şi a celor de instruire piloţi şi personal tehnic pentru RPAS-uri;
  • licenţierea piloţilor de RPAS-uri;
  • autorizarea operatorilor (persoane juridice) în vederea desfăşurării de activităţi de lucru aerian (activităţi definite în Codul aerian).

Până la finalizarea pachetului legislativ şi aprobarea sa de Ministrul Transporturilor, cadrul legislativ aplicabil activităţilor în care sunt implicate RPAS-uri este următorul:

  • Codul aerian;
  • HG nr. 912/2010 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor în spaţiul aerian naţional, precum şi a condiţiilor în care decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se pot efectua şi de pe/pe alte terenuri sau suprafeţe de apă decât aerodromurile certificate, cu modificările şi completările ulterioare;
  • OMT nr. 8 / 2014 pentru stabilirea condiţiilor de operare în spaţiul aerian naţional a aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord;
  • RACR AZAC “Admisibilitatea la zbor a unor categorii de aeronave civile”;
  • RACR 47 “Înmatricularea aeronavelor civile”;
  • RACR OPS LAAG “Lucru aerian şi aviaţie generală”;
  • RACR C1 „Autorizarea organizaţiilor distribuitoare de produse aeronautice”;
  • RACR OPS LAAG “Operaţiuni de lucru aerian şi aviaţie generală”;
  • Directiva de Navigabilitate nr. DN 14-02-001 “Emiterea certificatelor de identificare pentru aeronavele civile motorizate fără pilot la bord (UAV)”.

Pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional sunt permise planificarea şi efectuarea următoarelor activităţi de zbor în care sunt implicate RPAS-urile: filmare/fotografie aeriană, fotogrametrie, supraveghere/monitorizare culturi agricole, livezi şi podgorii, analiză spectrală, sisteme de transport/stropire, intervenţii în caz de dezastre naturale, etc.

Documentele necesare efectuării în legalitate a activităţilor de zbor în care sunt implicate RPAS-urile sunt următoarele:

  1. aprobarea de către MApN a activităţilor de filmare/fotografiere aerienă;
  2. protocolul de segregare a spaţiului aerian pentru locaţia în care se desfăşoară activităţile de zbor cu RPAS-uri (solicitarea se transmite AACR, acordul se semnează între ROMATSA; MApN/SMFA şi operator RPAS);
  3. certificatul de identificare a RPAS-ului (RPAS cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 150 kg) sau certificatul de înmatriculare a RPAS-ului (RPAS cu masa maximă la decolare mai mare de 150 kg);
  4. permis de zbor naţional (RPAS cu masa maximă la decolare mai mare de 20 kg şi mai mică sau egală cu 150 kg) sau certificat de navigabilitate (RPAS cu masa maximă la decolare mai mare de 150 kg);
  5. asigurare pentru pagube produse terţilor ((RPAS cu masa maximă la decolare mai mare de 20 kg). Asigurare este facultativă pentru RPAS-urile cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 20 kg.

Urmare a creşterii numărului de RPAS-uri şi a numărului de zboruri efectuate cu RPAS-uri, precum şi a diversificării tipurilor de activităţi de zbor în care sunt implicate, organele statului implicate în supravegherea siguranţei zborului, prin actele normative mai sus amintite furnizează utilizatorilor spaţiului aerian naţional parametrii şi elemente cuntificabile pentru a demonstra că nivelul de siguranţă la nivel naţional nu a fost afectat iar riscurile la adresa siguranţei zborului introduse de RPAS-uri sunt cunoscute şi sunt gestionate în scopul micşorării impactului.

Există limitări în utilizarea RPAS-urilor în spaţiul aerian naţional, limitări dintre care putem aminti:

  • multirotoarele nu pot fi utilizate în activităţi de zbor ce au ca punct de decolare/aterizare terenul intravilan al unei localităţi;
  • RPAS-urile (multirotoare sau aripă fixă) nu pot efectua activităţi de zbor deasupra mulţimilor de oameni sau aglomerărilor de locuinţe, aşa cum sunt definite acestea în HG 912/2010;
  • activităţile de determinări topogeodezice la o scară mai mare de 1: 20.000, fotografiere aeriană sau filmări aeriene necesită aprobarea MApN-lui;
  • durata de obţinere a spaţiului aerian segregat necesar desfăşurării în legalitate a activităţilor de zbor cu RPAS-uri;
  • existenţa unor zone de spaţiu aerian naţional aflate sub diferite limitări (CTR-uri, TMA-uri, cai aeriene cu limite sub FL 100 deorece sunt zone controlate (Spatiu de clasa C) etc.)

Sunte de asemenea şi alte probleme adminsitrative, dar trebuie subliniat faptul că organele statului nu au intenţia de a interzice utilizarea RPAS-lor în activităţi de zbor în spaţiul aerian naţional. În acest sens subliniem iniţiativa organelor statului cu atribuţii în domeniul siguranţei aeronautice, de a elabora şi promova spre aprobare un amendament la HG nr. 912/2010, amendament prin care se vor permite activităţile cu RPAS-uri multirotor de pe intravilan şi dacă acestea sunt efectuate la vedere, operatorul nu va mai avea nevoie de cerere de segregare a spaţiului aerian. În prezent, actul normativ se află în curs de aprobare la nivelul reprezentanţilor ministerelor implicate în aplicare sa.

Vom reveni în numerele următoare ale revistei cu puncte de vedere privind clasificarea RPAS-urilor ca şi aeronave civile (baza legală şi implicaţiile imediate), explicarea diferenţelor dintre RPAS-uri şi aeromodele şi aşteptăm totodată la redacţie, propuneri de subiecte pe care le consideraţi utile a fi dezbătute în această rubrică.

Tags