BionicFlyingFox, obiect zburător ultra-ușor dar inteligent

July 2018

Specialiștii companiei Festo au analizat însușirile “vuplei-zburătoare” și au proiectat roboți semi-autonomi

Festo este o companie multinațională din domeniul automatizărilor industriale, cu sediul în orașul Esslingen am Neckar din landul Baden-Württemberg, Germania, care proiectează, produce și vinde tehnologie pentru sisteme de control și de comandă, cu acționare pneumatică și electrică. Are filiale de vânzări, centre de distribuție și de producție în 61 de țări din întreaga lume, inclusiv în România. Festo a devenit cunoscută și pentru că a creat o serie de concepte inspirate din natură, de animale, de păsări sau insecte. O echipă specială (Bionic Learning Network) a realizat roboți pornind de la ideea că „principiile din natură oferă perspective noi asupra tehnologiei și aplicațiilor industriale”. Una dintre cele mai recente inovații este BionicFlyingFox („vuplea-zburătoare”), un aparat foarte ușor în care se regăsesc mai multe caracteristici speciale de zbor, preluate de la megachiroptere. Acestea sunt un subordin de chiroptere, printre care și lilecii frugivori (care se hrănesc în special cu fructe) de talie mare, cu botul alungit, asemănător cu cel al câinilor sau al vulpilor. Din acest motiv sunt numiți și „câini-zburători” sau „vulpi-zburătoare”. Sunt singurele mamifere capabile să zboare în mod natural, pentru că au membrele anterioare adaptate ca aripi. Membrana elastică și fină care se întinde de la degete până la articulațiile picioarelor este caracteristica lor particulară. În timpul zborului, liliacul controlează curbura membranei, permițând o mișcare aerodinamică, rapidă sau lentă. Megachiropterele sunt răspândite în regiunile tropicale și subtropicale ale Asiei, Africii, în Australia, Noua Zeelandă, Arhipelagul Indoneziaa, Filipine și insulele Hawai. Cel mai mare liliac trăiește în insulele Java, Sumatra, Banda și Timor. Atinge lungimea de 40 de cm și anvergura aripilor ajunge la 1,5 metri. Robotul BionicFlyingFox poate zbura ca un liliac adevărat. „Are o anvergură impresionantă, de 228 cm, lungimea corpului de 87 cm și cântărește doar 580 de grame” (festo.com). Ca și în cazul modelului din natură, punctele articulațiilor sunt pe un plan și astfel își poate plia aripile și le poate controla mișcarea atunci când efectuează manevre de zbor. Structura aripilor este de tip fagure, ceea ce îmseamnă că BionicFlyingFox poate continua zborul chiar dacă textura suportă daune minore. Membrana aripilor este subțire, foarte ușoară dar, în același timp, robustă. Se compune din două filme sudate împreună în aproximativ 45.000 de puncte. Prin combinarea dintre electronica integrată și un sistem extern de urmărire, aparatul poate zbura într-un spațiu aerian definit. Pentru deplasarea prin acest spațiu se folosesc senzori în infraroșu, fixați la picioare și la vârful aripilor. „Este un robot semiautonom, deoarece are nevoie de un om pentru decolare și aterizare”, se arată pe site-ul webcooltips.com. După decolare, autopilotul preia controlul zborului. Poziția este înregistrată constant iar sistemul asigură comenzile pentru planificarea traseului. Două camere cu infraroșu fac parte din sistemul de urmărire a mișcării, sunt una dintre componentele de bază. Acestea pot fi rotite sau înclinate, pentru a controla de la sol întregul zbor al BionicFlyingFox.

Camerele detectează aparatul prin intermediul celor patru senzori în infraroșu de la picioare și aripi. Imaginile sunt transmise la un calculator central, care „evaluează datele și coordonează zborul din exterior, asemenea unui controlor de trafic aerian”. În calculator sunt stocate rute dinainte programate, cu ajutorul cărora este stabilit traseul de zbor și ce manevre trebuie să se execute. Prin această nouă inovație, specialiștii companiei Festo adaugă și alte caracteristici, preluate de la regnul animal, roboților pe care îi proiectează și îi dezvoltă. Fimul prezentat mai sus, realizat de Festo și preluat de youtube.com, arată imagini mai mult decât spectaculoase. Despre Festo și alte realizări ale firmei, revista dronele.ro a scris pentru prima dată în mai 2017 (vezi dronele.ro/robothespian-evolueaza…).

Tags