Aquila, UAS Facebook „provider” de internet, nou test

July 2017

Drona Aquila, alimentată cu energie solară, a decolat, zburat și aterizat cu succes la Yuma, în Arizona

Pentru  a oferi acces la internet în zone de pe glob unde conectarea este dificil de relizat din punct de vedere tehnic, Facebook a început testele cu un UAV care să zboare la mare altitudine, în locul sateliților de comunicații. Mark Zuckerberg, CEO Facebook, a conceput, ca o modalitate de a aduce internet oamenilor care nu au beneficiat până acum de aceste transmisiuni și conexiuni, drona Aquila. Conceptul a demarat în 2014, a fost prezentat public în 2015, cu scopul de a deveni pe deplin funcțional în numai câțiva ani. Aquila face parte din eforturile din ultimii ani ale Facebook de a conecta on-line mai mulți oameni din întreaga lume. „Cu două miliarde de utilizatori, rețeaua socială se apropie de limita numărului de persoane conectate la internet pe care-l poate acoperi în prezent”, apreciază web-site-ul american www.businessinsider.com, specializat în informații din business și tehnologie. Drona are anvergură mai mare decât unui Boeing 737 și trebuie să zboare la o altitudine de aproximativ 60.000 ft (peste 18.000 m), timp de mai multe luni. Potrivit site-ului newatlas.com, drona Aquila „cântărește aproximativ o treime din greutatea unei mașini electrice”. Proiectul prevede ca alimentarea să fie numai cu energie solară iar „cantitatea folosită pentru a funcționa este cât cea consumată de trei uscătoare cu aer”, părere exprimată de www.businessinsider.com, în același articol. Despre drone de mare altitudine, alimentate cu energie solară, s-a mai scris pe site-ul nostru, dronele.ro (căutare pe site sau, direct, dronele.ro/satelitul-drona/, dronele.ro/caihong-are-programat…/, ș.a.). Puterea este dată de panourile solare care acoperă cadrul și aripile din fibră de carbon. Prima încercare, de test, a avut loc anul trecut, în luna iunie, în apropierea orașului Yuma, statul Arizona. Acest prim zbor a durat 96 de minute, dar s-a terminat cu un eșec, prăbușirea aparatului la aterizare. A urmat, desigur, o anchetă a autorității guvernamentale americane pentru investigarea accidentelor și incidentelor din transportul civil (NTSB – National Transportation Safety Board). Agenția, dacă este solicitaă, acordă asistență și armatei sau guvernelor străine pentru investigații privind accidente, în primul rând pentru transportul aerian. În urma anchetei s-a ajuns la concluzia că drona a fost destabilizată de vântul prea puternic. La sfârșitul lunii iunie 2017, a apărut știrea că Aquila a efectuat un al doilea zbor de încercare, tot în Yuma, și a fost un succes, inclusiv aterizarea. Drona aeriană realizată de Facebook „a demonstrat că este o aeronavă funcțională”, terminând cu succes cel de-al doilea zbor de test și „a marcat un punct de reper semnificativ”, scria techcrunch.com. Alte publicații susțin că, „planul Facebook de a aduce lumea întreagă pe internet, folosind o dronă solară, a făcut un nou pas înainte”. Al doilea test, reușit de această dată, cu o aterizare perfectă pe locul pregătit și respectând programul, a avut loc pe 22 mai a.c., imediat după răsăritul soarelui, și a durat o oră și 46 de minute. Cei de la Facebook susțin că, la un moment dat, un aparat va rămâne în aer 90 de zile și va acoperi, cu semnal pentru internet, o zonă de 60 de mile diametru. Privind descrierea pregătirilor de zbor, site-ul www.suasnews.com, spune, „În timp ce unii membri ai echipei deschideau hangarul și așezau drona pe șasiul de decolare, alții pregăteau stația de control de la sol dar, aproape toată lumea urmărea prognoza vântului”. Aquila a atins un plafon de zbor de peste 3.000 ft (peste 900 de metri) și s-a ridicat cu o viteză dublă față de cea de la primul zbor. Noua variantă are o serie de „ajustări”, ca rezultat al informațiilor obținute după eșecul de la primul test. Printre transformările aduse se pot enumera:

  • adăugarea de „spoilere” laterale la aripi, pentru a crește portanța și pentru a reduce viteza, în special pe timpul aterizării,
  • un mecanism de blocare pe orizontală a elicelor pentru o aterizare mai sigură și fără daune,
  • sute de senzori pentru a înregistra date detaliate despre zbor,
  • modificări la software-ul pentru auto-pilot,
  • integrarea unor siteme mai performante pentru comunicații, privind puterea semnalului.

Aquila nu are nici un echipament de aterizare special. Se așează la sol pe plăcuțele din Kevlar, un material cu proprietăți mecanice deosebite, de 5 ori mai rezistent decât oțelul, la o greutete egală. Acestea sunt atașate în partea inferioară a motoarelor. Drona a aterizat într-un spațiu circular de 500 ft (152 m) „cu pietriș de consistența nisipului mai dur, de aproximativ 6 centimetri adâncime”, după cum este descrisă zona pe www.engadget.com. Blocarea elicelor în poziție orizontală a funcționat parțial, după cum reiese și din imaginile prezentate de youtube.com. Numai o elice din patru s-a blocat în poziția orizontală, celelalte au rămas vertical. Motoarele s-au oprit la timp, așa că pagubele sunt minore și ușor de remediat. „Rezultatul este mult mai bun decât la primul test”, este concluzia prezentată de site-ul techcrunch.com. Scopul principal al celui de al doilea zbor de test a fost colectarea de date.

Acestea „vor folosi pentru perfecționarea formei aerodinamice a noilor modele, pentru a anticipa consumul de energie și, prin urmare, pentru dimensiunarea optimă a bateriilor solare”. Urmează a se utiliza un sitstem de comunicații bazat pe laser, pentru a legătura dintre drone Aquila. Sistemul este în plină derulare, iar Facebook declară că „vor fi posibile viteze ale semnalului de până la 10 Gbps, cu dezvoltările care urmează”, după cu prezintă newatlas.com.

Tags